Sari la conținut
Amestec de culturi verzi pentru no-till: rolul fiecărei specii în sol
Casa si gradina

Amestec de culturi verzi pentru no-till: rolul fiecărei specii în sol

De ce șase specii într-un amestec de culturi verzi, când una singură se seamănă mai ușor? Pentru că fiecare face altceva în sol. Leguminoasele aduc azot, facelia acționează asupra fosforului greu accesibil, floarea-soarelui lucrează structura cu rădăcinile ei, iar hibridul de sorg cu iarbă de Sudan dă volum de masă verde și rezistență la secetă. Împreună pregătesc terenul pentru porumbul semănat fără plug.

Fermierul care renunță la arătură renunță, de fapt, la unealta cu care afâna solul, îngropa resturile și curăța sola de buruieni. Aceste funcții nu dispar; ele trebuie preluate de altceva. În sistemele cu lucrări minime, o parte din sarcină trece asupra plantelor semănate între două culturi principale. De aceea culturiverzi.ro, magazin online de semințe pentru culturi secundare și furajere, are printre amestecurile de rotație gata preparate unul alcătuit anume pentru porumb sau cereale în sistem no-till.

O cultură semănată pentru sol, nu pentru recoltă

Conceptul de la care se pornește este simplu. Între recoltarea unei culturi și semănatul celei următoare, terenul rămâne de regulă gol câteva luni. În acest răstimp apa se evaporă, ploile spală nutrienții în adâncime, iar buruienile ocupă locul liber. O cultură verde umple intervalul cu plante care nu se recoltează, ci lucrează pentru sola pe care cresc: rădăcinile afânează, frunzele umbresc, biomasa rămâne ca hrană pentru viața din sol.

O singură specie rezolvă una sau două dintre aceste sarcini. Un amestec le împarte între plante cu rădăcini diferite, cu nevoi diferite și cu reacții diferite la vreme. Dacă sfârșitul verii este secetos, pornesc speciile care suportă uscăciunea; dacă este umed, celelalte. Acesta este raționamentul din spatele compozițiilor cu mai multe componente.

Cele șase componente și proporțiile lor

Amestecul de pe site are următoarea alcătuire, la o rată de însămânțare de 25–30 kg/ha:

  • lupin albastru – 30%;
  • măzăriche de primăvară – 25%;
  • facelia – 15%;
  • hibrid sorg x iarbă de Sudan – 15%;
  • floarea-soarelui – 10%;
  • trifoi de Alexandria – 5%.

Proporțiile nu sunt întâmplătoare. Trei dintre cele șase specii sunt leguminoase și însumează 60% din sămânță, semn că azotul este prima miză a amestecului. Restul de 40% se împarte între trei plante din familii botanice diferite, fiecare cu altă sarcină.

Leguminoasele: azot adus de plante

Lupinul, măzărichea și trifoiul de Alexandria îmbogățesc solul cu azot. Mecanismul este cel cunoscut la leguminoase: pe rădăcini trăiesc bacterii care fixează azotul din aer, iar după descompunerea plantei o parte din el rămâne la dispoziția culturii următoare. Pagina lupinului albastru dulce îl descrie ca plantă fixatoare de azot și ca bună premergătoare pentru cereale, ceea ce explică de ce are ponderea principală în compoziție.

Pentru fermierul de porumb, interesul este direct. Porumbul consumă mult azot, iar resturile vegetale bogate în carbon, precum paiele și cocenii, pot lega temporar o parte din azotul solului în timpul descompunerii. O cultură verde bogată în leguminoase poate compensa în parte acest efect. Cât azot rămâne efectiv depinde de cât de bine s-a dezvoltat cultura, așa că orice cifră se ia ca orientativă, iar planul de fertilizare se face în continuare pe baza analizelor de sol.

Facelia, floarea-soarelui și ce se întâmplă sub suprafață

Facelia intră în amestec cu 15%. Potrivit site-ului, această componentă are un efect pozitiv asupra fosforului greu accesibil din sol. Elementul contează în primele faze de vegetație ale porumbului, când rădăcinile tinere explorează un volum mic de pământ, iar planta poate căpăta nuanțe violacee dacă nu găsește fosfor la îndemână.

Floarea-soarelui, prezentă cu 10%, are alt rol. Formează un sistem radicular puternic, cu efect asupra structurii și asupra mediului microbiologic al solului. Într-un sistem în care plugul nu mai sparge straturile compacte, canalele lăsate de rădăcinile groase devin drumuri pentru apă, pentru aer și pentru rădăcinile culturii următoare. Este un fel de afânare biologică, făcută lent, fără motorină.

Sorgul cu iarbă de Sudan: volum și siguranță pe secetă

Hibridul sorg x iarbă de Sudan, cu 15%, mărește rezistența amestecului la secetă și volumul de masă verde. Cele două efecte se leagă. Culturile verzi se seamănă adesea în miriște, în plină vară, când lipsa apei compromite frecvent răsărirea speciilor mai sensibile. O componentă care suportă arșița face ca sola să nu rămână goală nici într-un an dificil, iar biomasa ei bogată se transformă apoi în stratul de resturi care acoperă solul.

În no-till, acest strat are valoare în sine. El reduce evaporarea, protejează suprafața de impactul ploilor și ține buruienile la umbră până la semănatul de primăvară. Fără suficientă masă vegetală, sistemul rămâne doar o arătură la care s-a renunțat.

Toamna: încorporat înainte de iarnă sau lăsat ca mulci

Pagina de produs a mixului de rotație pentru porumb sau cereale NO TILL descrie și ce se petrece în sezonul rece. Toamna, plantele preiau compușii minerali disponibili în sol și le opresc levigarea, adică spălarea lor în adâncime odată cu ploile. Nutrienții rămân astfel prinși în țesuturi și se întorc în sol pe măsură ce resturile se descompun.

De aici, fermierul are două căi. Amestecul poate fi încorporat înainte de iarnă, ca îngrășământ verde, variantă apropiată de lucrările clasice. Sau poate fi lăsat ca mulci până în primăvară, variantă care duce la semănatul porumbului în sistem fără plug, direct în stratul de resturi, cu mai puține treceri pe solă. Alegerea ține de utilajele din fermă, de tipul de sol și de experiența fiecăruia cu semănatul direct.

Ce rămâne de hotărât la nivelul fermei

Un amestec gata preparat scutește fermierul de dozarea a șase semințe de mărimi foarte diferite, dar nu îl scutește de decizii. Trebuie stabilite momentul semănatului după premergătoare, modul de semănat și felul în care va fi terminată cultura. Fermele cu angajamente de agromediu au de respectat, în plus, termenele și lista de specii din schema la care participă; site-ul grupează culturile secundare și după anexele ordinului de ministru aplicabil, însă regulile la zi se verifică la APIA.

Pentru cei care vor altă proporție între specii, culturiverzi.ro pregătește și amestecuri speciale, în compoziția dorită de client, pentru care site-ul menționează o cantitate minimă de comandă. Celelalte amestecuri de rotație din aceeași grupă, de la cel universal la cel structurator de sol, urmează aceeași logică a rolurilor împărțite. Pe paginile de produs de la culturiverzi.ro sunt trecute compoziția procentuală și rata la hectar, deci fermierul poate judeca singur ce face fiecare specie înainte de a hotărî ce pune în pământ.